Introducere in POE – programarea orientata pe evenimente

Când se lucrează cu o interfaţă grafică, apar diferite obiecte grafice: ferestre, meniuri, butoane, bare de defilare obiecte standard Windows etc. Utilizatorul unui program cu interfata grafica poate utiliza atat tastatura dar, în plus poate utiliza si mouse-ul cu ajutorul căruia poate alege diferite obiecte grafice de pe ecran şi poate da anumite comenzi prin apăsarea unuia din butoanele acestui dispozitiv.

Programele cu interfeţe grafice sunt de obicei programate într-o modalitate gestionată de evenimente. Sistemele de operare sunt un alt exemplu clasic de programe dirijate de evenimente.

Se numeste eveniment orice modificare care are loc, fie în starea dispozitivelor de intrare, fie în cea a obiectelor grafice de pe ecran: apăsarea sau eliberarea unei taste, deplasarea mouse-ului, apăsarea sau eliberarea unui buton al mouse-ului, deschiderea sau închiderea unei ferestre, efectuarea unui clic de mouse pe un obiect de control (buton, caseta de validare, bara de defilare etc.), intrarea cursorului de mouse în câmpul activ al unui obiect grafic sau părăsirea acestuia etc. Pot exista, desigur, şi alte tipuri de evenimente, dar aici ne interesează numai cele legate de interfaţa grafică a aplicaţiei.

Interacţiunea dintre operator şi aplicaţie într-un sistem bazat pe evenimente decurge astfel: operatorul provoacă generarea unui eveniment, acţionând asupra tastaturii, mouse-ului sau a altui dispozitiv de intrare, iar programul "răspunde" la acest eveniment prin executarea unei anumite acţiuni. Acest mod de lucru impune o nouă concepţie în proiectarea programelor, numită programarea orientată pe evenimente.

În programarea procedurală tradiţională, procesul de calcul este în întregime ghidat de instrucţiunile programului. Imediat ce s-a încheiat executarea unei instrucţiuni, se trece la instrucţiunea următoare, respectând fluxul de instrucţiuni al programului respectiv. Aceasta se referă şi la interacţiunea dintre program şi utilizator. Chiar dacă programul este interactiv, initiaţiva privind ce date trebuie introduse şi în ce moment se introduc acestea aparţine programului. Operatorului uman nu îi rămâne decât să se conformeze solicitărilor programului şi să introducă date atunci când ele sunt cerute de acesta. Este evident că un asemenea rol nu este deloc convenabil pentru om, care doreşte să aibă el iniţiativa acţiunilor. 

Apariţia interfeţelor grafice a permis introducerea unei noi concepţii în interacţiunea dintre operator şi aplicatie, astfel ca iniţiativa să îi revină operatorului uman, iar programul să execute comenzile acestuia. S-a trecut, astfel, de la programarea procedurală tradiţională la programarea orientată pe evenimente (engleză: Event-Oriented Programming), cunoscuta şi sub numele de programare ghidată de evenimente (engleză: Event Driven Programming). 

Programarea orientată eveniment este o paradigmă a programării calculatoarelor. Spre deosebire de programele tradiţionale, care-şi urmează propria execuţie, schimbându-şi câteodata doar cursul în puncte de ramificaţie (instrucţiuni test, etc), cursul execuţiei unui program orientat eveniment este condus în mare parte de evenimente externe.

Programele orientate eveniment sunt formate de obicei dintr-un număr de programe mici numite handlere de eveniment, care sunt apelate ca răspuns la evenimente externe şi dintr-un coordonator (dispatcher), care apelează handlerele de evenimente, folosind de obicei o coadă a evenimentelor, care să reţină evenimentele care nu au fost procesate.

În multe cazuri, handlerele de evenimente pot declanşa ele însele evenimente, ducând la o cascadă de evenimente.

Programarea orientată eveniment accentuează ca şi virtuţi, flexibilitatea şi asincronicitatea.

In BorlandC++ Builder exista un designer (wizard) pentru proiectarea interfeţelor grafice, care ajută la realizarea unor programe ce folosesc obiecte standard Windows şi utilizează programarea orientată pe evenimente. Până acum in limbajul C/C++ s-a folosit programarea clasică care utilizează comenzile procedurale pentru a selecta diferite funcţii definite de programator sau predefinite. Interfaţa grafică in BorlandC++Builder permite utilizarea obiectelor TLabel de exemplu la care se pot alege diferite dimensiuni, fonturi, culori.

Designer-ul este un generator de cod de program C, care defineşte o clasă Form de tipul TForm (clasa ferestrei aplicatiei) pe care se gasesc obiecte derivate din alte clase (Label, Button, Edit, ComboBox, Image, List, Meniu etc.)

Programatorul proiectează o machetă de formular (din clasa TForm) pe care plasează obiectele de pe o Paletă de obiecte, pe care le personalizează modificându-le proprietăţile cu ajutorul unei Palete de proprietăţi afişate de Inspectorul de obiecte (obiect al designer-ului). Unele proprietati ale obiectelor din macheta de formular pot fi modificate de catre programator chiar si cu ajutorul mouse-ului (spre exemplu dimensiunile unui buton).

Activarea inspectorului de obiecte se face din meniu View al aplicatiei alegand optiunea Object Inspector.

Practic programatorul are doua posibilitati de realizare a aplicatiei: in linie de cod editand programul sursa si/ sau utilizand un editor grafic cu ajutorul caruia va amplasa componentele grafice ale aplicatiei in macheta de formular. Daca in modul grafic prelucrarile sunt minimale (de obicei se stabilesc anumite valori ale unor proprietati ale obiectelor ca dimensiune, culoare, aspect etc) modul program permite o prelucrare avansata (evaluarea unor expresii, prelucrari pe siruri de caractere etc.). In plus, programatorul are posibilitatea de a „comuta” intre un mod de lucru sau altul prin optiunea: Toggle Form / Unit din meniul View sau alegand simbolul: de pa bara de meniuri.

		Obiecte inserate in formular
Inspector de obiecte: Proprietati Evenimente
			Cod sursa
	formular